Spre mai bine...

Când vorbim despre aflarea unui diagnostic este mereu greu, pentru noi, pentru cei apropiați. 

Dar ce faci când afli că, copilul tău are autism? 

Ce ai putea să simți când auzi aceste cuvinte de la un specialist? 

În acel moment te gândești că nu poate fi adevărat, că nu există așa ceva…

Mai apoi, devii furios începi și îți pui întrebarea:"De ce mi se întâmplă chiar mie, cu ce am greșit?"

O să ceri o a doua părere, iar apoi o alta, dar fără vreun rezultat diferit.

Negociezi cu tine și cu ceilalți, te gândești că trebuie să existe o rezolvare, dar ajungi într-un punct.

 Într-un punct în care nu mai ai putere să cauți soluții, nu mai vezi niciun rost să încerci, cea mai bună parte la perioada aceasta de tristețe, de durere profundă, este că va trece.

Începutul progresului pentru copilul tău și totodată pentru tine este atunci când accepți diagnosticul și începi ușor, ușor să te mobilizezi, să devii cât mai creativ, să fii atent la fiecare gest al copilului tău, să fii acolo, prezent, 120% pentru el.