
Deși pentru majoritatea oamenilor, primăvara și încălzirea vremii reprezintă un motiv de bucurie, pentru copiii cu tulburare de spectru autist (TSA) sau/și cu întârziere mintală, această tranziție poate fi copleșitoare, declanșând comportamente dificile.
Copiii cu întârziere mintală sau intelect de limită au un sistem nervos fragil și o fatigabilitate crescută. Odată cu schimbarea sezonului, oboseala apare mult mai repede, iar capacitatea de concentrare scade semnificativ în timpul activităților.
Acest deficit de energie se poate manifesta fie printr-o hipoactivitate intelectuală și apatie (stare cunoscută clinic sub numele de cerebrastenie sau astenie), fie printr-o hiperactivitate instinctuală, motorie și emotivă, în care copilul devine instabil și agitat. Epuizarea resurselor face ca acești copii să manifeste temporar comportamente mai puțin adaptative.
Este important de clarificat un aspect: de cele mai multe ori, nu ne confruntăm cu o „regresie” neurologică reală (adică o pierdere definitivă a abilităților, fenomen întâlnit în boli degenerative sau sindroame specifice). Ceea ce se observă este o decompensare comportamentală. Copilul își consumă toată energia pentru a se adapta la noile condiții de mediu, nemaiavând resurse pentru autocontrol sau comunicare.
Iată principalele motive pentru care apar aceste stări de agitație odată cu încălzirea vremii susținute de particularitățile lor de dezvoltare:
Provocările senzoriale și disconfortul fizic
Odată cu primăvara, mediul se schimbă drastic: temperaturile cresc, lumina devine mai puternică, iar zgomotele de afară se înmulțesc. Copiii cu TSA prezintă frecvent hiper- sau hiporeactivitate la stimulii senzoriali, putând avea o percepție atipică (sau chiar o reacție adversă) față de temperatură.
Căldura poate crea un disconfort fizic greu de tolerat. Dacă un copil cu întârziere mintală nu poate procesa sau nu comunica faptul că îi este prea cald sau că hainele se lipesc de el, acest disconfort se va traduce prin instabilitate psihomotorie și stări de agitație, care pot escalada chiar în acte de auto- sau heteroagresivitate. Schimbările senzoriale tactile - trecerea de la hainele groase de iarnă (care oferă o presiune fermă, adesea liniștitoare pentru copiii cu autism) la haine subțiri le poate crea o senzație de vulnerabilitate și disconfort proprioceptiv.
Creșterea intensității luminii solare poate fi dureroasă pentru ochii hipersensibili. Acest disconfort se traduce adesea prin crize de furie aparent inexplicabile. Incidența acestor manifestări este de 2 ori mai crescută la nivel de oraș și sunt legate de radiații, precum și de mediul social în sine.
Această perioadă aduce mult polen și schimbări de presiune atmosferică, provocând alergii sezoniere care se manifestă prin inflamații, senzație de „ceață mentală” (brain fog), dureri de cap sau mâncărimi. Deoarece mulți copii cu deficiență mintală și TSA prezintă întârzieri majore în dezvoltarea vorbirii, un vocabular sărac sau incapacitatea de a folosi limbajul verbal, ei nu pot relata ceea ce simt.
Din cauza acestei bariere de comunicare, ei își exteriorizează starea de rău fizic prin tulburări de comportament, reacții agresive și autoagresive sau crize de furie nejustificate.
Perturbarea ritmului circadian și creșterea duratei zilei
Aceste aspecte influențează direct secreția de melatonină, ceea ce poate duce la insomnii. Un copil privat de somn va prezenta un nivel mult mai ridicat de iritabilitate și stereotipii. Totodată, vremea caldă înseamnă modificarea programului zilnic (mai mult timp petrecut afară, trecerea la activități mai puțin structurate). Pentru copiii cu nevoi speciale, care se bazează pe rutină pentru a se simți în siguranță, această schimbare de program aduce o mare anxietate, determinând instabilitate și o oscilație permanentă între reacții normale și reacții caracteristice deficienței lor.
Labilitatea emoțională și anxietatea
Copiii cu întârziere mintală prezintă o imaturitate emoțională și o capacitate redusă de a face față stresului. Ei au o labilitate afectivă accentuată, cu oscilații rapide între o stare de spirit pozitivă și una negativă. Pe fondul anxietății sau al senzației că nu pot controla mediul în schimbare, ei pot refuza sarcini sau pot abandona brusc o activitate, aparent fără un motiv anume.
De ce aceste modificări în comportament par o „regresie”?
Este important să înțelegeți că aceste abilități nu sunt „șterse” din creierul copilului. Ele sunt doar inaccesibile temporar deoarece resursele sale neurologice sunt consumate în totalitate pentru a procesa noii stimuli (căldura, lumina, polenul).
Odată ce sistemul nervos se adaptează sau factorul de stres este eliminat, progresele reapar de obicei destul de repede.

Despre Andra Cozma
Am inițiat un proiect ce vizează înțelegerea mai în detaliu a fazelor prin care părinții de copii speciali trec. Totodată, am identificat lipsa de suport gratuit pentru acești părinți.Astfel, în limita timpului disponibil și competenței mele, dedic o mică parte din timpul meu, pentru o mare nevoie de înțelegere și suport din viața lor - a părinților speciali!
Vezi toate articoleleArticole Similare
Alte resurse utile pentru părinți

Pruning sau „tăierea sinaptică” în tulburările de neurodezvoltare
În contextul neurodezvoltării și neuroplasticității, procesul de pruning (sau „tăiere sinaptică”) este un mecanism biologic esențial prin care creierul elimină...
Andra Cozma„Vârsta de aur” și „Ultimul tren” în autismul cu dizabilitate intelectuală
Termenul „Vârsta de aur” se referă la perioada cuprinsă între 6 și 12 ani, cunoscută în psihopedagogie ca fiind o etapă cu un potențial de evoluție accelerat și...
Andra Cozma
Prognostic în autism cu dizabilitate intelectuală
Prognosticul în autismul asociat cu dizabilitate intelectuală este unul complex și depinde de interacțiunea dintre severitatea simptomelor specifice autismului...
Andra Cozma